
Cautand niste raspunsuri asupra propriei persoane, imi dau seama ca am raspunsurile; toti avem aceste raspunsuri, dar le descoperim doar in situatii propice descoperirii lor.De multe ori cautarea raspunsurilor este frica provocata de nelinistea sufleteasca, de dorinta de a putea face sau a spune ceva si de a nu putea.Frica este nesiguranta la suprafata dar fara frica omul nu ar putea trai..Este raspunsul inconstient pe care fiecare om il are intr-o situatie limita..Este calea de redresare a celui ce a cazut.Nu vorbesc de o frica provocata, ci de puterea de conservare a omului.Iar pentru noi cei care incercam se controlam "fricile", stim ca ne e frica de a nu fi siguri pe frica noastra si, de asta experimentam pe propria piele stari si senzatii pe care incercam se le sa le controlam.Dar frica noastra cea mai adanca nu este ca nu suntem pregatiti pentru o situatie..Frica noastra este ca suntem puternici peste masura..Nu intunericul ne sperie ci lumina.Traieste in noi frica provocata de ideea ca stim ca ne dorim ceea ce nu trebuie sa avem; ca nu putem spune un lucru direct unei persoane.Este frica provocata de ideea ca celeilate persoane ii este frica.Un om fricos nu stie ce este frica petru ca nu a avut puterea sa o infrunte. Am vazut frica in persoane apropiate..Nu am inteles atunci-acum stiu ca frica lor era prvocata de frica mea, de care eu nu imi dadeam seama si care m-a facut sa pierd sentimentul de care imi era cel mai frica...
postul tau face slalom printre diferitele forme in care o persoana percepe frica...
RăspundețiȘtergereintr-un mod paradoxal, cred ca ne este frica sa ne fie frica, daca ma-ntelegi...